CEAUSESCU, NICOLAE (1918-1989) Nascut la Scornicesti, la data de 26 ianuarie 1918, intr-o familie de tarani saraci, mama -Alexandra (1888-1970), Tata - Andruta (1886-1969), a intrat in Partidul Comunist Roman (P.C.R.), avansand in functii in cadrul Comitetului Central al acestuia. A avut 5 frati (Marin, Florea, Nicolae Andruta, Ilie si Ion) si 3 surori (Niculina , Maria si Elena).

Copilaria si inceputurile carierei politice

Ceausescu s-a nascut in satul Scornicesti, judetul Olt, la 26 ianuarie 1918, intr-o familie de tarani. La varsta de 11 ani, dupa absolvirea scolii primare, Ceausescu pleaca la Bucuresti, unde se angajeaza ca ucenic cizmar.



in 1932 devine membru al Partidului Comunist din Romania, formatiune politica aflata in ilegalitate la acea vreme. in 1933 este arestat pentru prima oara, pentru agitatie comunista in timpul unei greve. in 1934 urmeaza inca trei arestari - pentru colectare de semnaturi in sprijinul eliberarii unor muncitori feroviari acuzati de activitate comunista si pentru alte actiuni similare. in urma acestor arestari, este etichetat de autoritatile vremii drept "agitator comunist periculos", precum si "distribuitor activ de material de propaganda comunista si antifascista". Dupa eliberarea din detentie, Ceausescu dispare pentru o vreme in "subteran", dar in 1936 este din nou arestat, de data aceasta fiind condamnat la doi ani de inchisoare si incarcerat la inchisoarea Doftana.

in 1939 o intalneste pe Elena Petrescu, cu care se casatoreste in 1945 - aceasta va avea o influenta crescanda asupra carierei sale politice pe parcursul urmatoarelor cateva decenii si va fi executata alaturi de el in 1989. Ceausescu e arestat si condamnat din nou in 1940, iar in 1943 este transferat la inchisoarea de la Targu Jiu, unde imparte celula de detentie cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, in scurt timp devenind protejatul acestuia. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in timp ce controlul sovietic asupra Romaniei devenea tot mai pronuntat, Ceausescu este numit ca secretar al Uniunii Tineretului Comunist - U.T.C. - (1944-1945).

in urma loviturii de stat si a abdicarii fortate a Regelui Mihai din Decembrie 1947, dupa preluarea puterii de catre comunisti, Ceausescu devine ministru al agriculturii, iar mai apoi ministru-adjunct al fortelor armate in regimul lui Gheorghiu-Dej. in functia de ministru al agriculturii a activat direct la cooperativizarea fortata a agriculturii, a ordonat reprimarea sau arestarea taranilor care se impotriveau cooperativizarii. in 1952, devine membru al Comitetului Central (CC) al Partidul Muncitoresc Roman (PMR), la doar cateva luni dupa eliminarea "fractiunii moscovite" (condusa de Ana Pauker) din conducerea partidului. in 1954, Ceausescu devine membru plin al Biroului Politic al PMR, iar ulterior ajunge sa ocupe pozitia numarul doi in ierarhia PMR.


Dupa moartea lui Gheorghiu-Dej a devenit, in anul 1965, prim-secretar al P.C.R., la o varsta destul de tanara pentru viata politica. Din 1969, a fost ales si secretar general al P.C.R., iar de la 28 martie 1974 presedinte al Republicii Socialiste Romania. Dupa 1974 a impus un cult al personalitatii fara precedent iar, pentru satisfacerea ambitiilor sale nemasurate, populatia a trebuit sa sufere si sa faca fata lipsurilor de tot felul. In plus, a hotarat, din anul 1983, platirea integrala a datoriei externe, care ajunsese la peste 11 miliarde de dolari. In luna martie 1989, Romania a reusit sa-si achite intreaga datorie externa, dar aceasta s-a realizat prin scaderea drastica a nivelului de trai al populatiei. tara intrase, din cauza politicii economice gresite a lui C., intr-o criza fara precedent. Industrializarea fortata, constructiile faraonice, precum Casa Republicii, Centrul Civic al Bucurestiului, inceperea construirii canalului Dunare-Bucuresti, care erau nerentabile si consumau sume importante, au determinat adancirea crizei.

In paralel, in presa, la radio si la televiziune, cat si in toate imprejurarile s-a accentuat cultul personalitatii lui C. si al sotiei sale, Elena. Dar populatia nu mai putea suporta lipsurile la care era supusa (din anul 1981 se introdusesera ratii alimentare lunare la principalele alimente, energia electrica era economisita, furnizarea ei fiind intrerupta cateva ore pe zi in fiecare localitate, in apartamente, iarna, nu erau decat 13-14oC, iar apa calda era furnizata, dupa 1985, aproximativ 25 de ore pe saptamana, consumul de benzina era si el rationalizat la 20 de litri pe luna, programele de radio si televiziune contineau, aproape in intregime, numai laude adresate lui si sotiei sale, in conditiile in care numarul de ore de emisie se redusese drastic). Din cauza acestei politici interne dezastruoase, populatia astepta cu nerabdare momentul in care C. nu ar mai fi fost la putere. Politica externa pe care a promovat-o i-a asigurat, in primii ani de conducere, sprijinul populatiei, mai ales ca acesta a profitat de sentimentul national si de spiritul anti-sovietic al romanilor.

El a actionat independent de Moscova si, in august 1968, a condamnat interventia militara sovietica si a altor state comuniste est-europene in Cehoslovacia. De aceea, C. a inceput sa se bucure de o simpatie din ce in ce mai mare in Occident. Romania a fost vizitata de presedintele francez Charles de Gaulle si de cel american, Richard Nixon, iar C. a vizitat, la randul sau, numeroase tari, printre care s-au numarat si Franta, Anglia, S.U.A. si Republica Federala Germania. Este drept ca a intensificat legaturile cu statele occidentale, dar trebuie subliniat si faptul ca politica sa de independenta fata de sovietici s-a situat doar intre anumite limite. Astfel, dictatorul roman nu a planuit niciodata sa paraseasca Tratatul de la Varsovia (alianta militara a statelor comuniste) si Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (prin care U.R.S.S. controla economic statele est-europene), dominate de sovietici. C. nu a intentionat in nici un moment sa reformeze sistemul comunist, sa-l liberalizeze, asa cum incercase liderul cehoslovac Alexander Dubcek in 1968. De asemenea, s-a opus politicii de reforme a lui Mihail Gorbaciov.

Ajuns secretar general al PCR in martie 1965, la acel moment cel mai tanar lider din blocul sovietic, Ceausescu a declansat imediat procesul de concentrare absoluta a puterii in mainile sale. In aceasta actiune, derulata cu sprijinul grupului aparatului de partid de care era legat prin mii de fire din perioada cat condusese Directia Organizatorica a CC al PMR, noul conducator a jucat cu abilitate cartea unei relative deschideri, mai ales in planul culturii, al reformelor economice si al initiativelor de politica externa. La Congresul al IX-lea din iulie 1965, a afirmat ca niciun om, oricat de capabil ar fi, nu poate oferi solutii in toate chestiunile vietii sociale. A preconizat intarirea muncii colective si l-a criticat in chip voalat pe predecesorul sau, Gheorghiu-Dej, ca s-a indepartat de nucleul conducerii partidului. I-a cultivat cu viclenie pe baronii lui Dej, in special pe Maurer si Bodnaras. A stiut sa-i foloseasca pentru a-l denigra politic pe rivalul sau initial, Gheorghe Apostol, mult mai asemanator cu Dej ca stil politic si cel care era in cartile partidului ca successor al acestuia.

Apropierea de Occident si cele trei vizite celebre

Continuand linia predecesorului sau, de indepartare fata de puterea de la rasarit, Ceausescu va incerca sa se apropie de Occident, creandu-si imaginea de "bun comunist". In 1968, cand armata sovietica va intra in Cehoslovacia pentru a infrange miscarea revolutionara de aici, Ceausescu nu numai ca va fi singurul lider dintr-o tara semnatara a Pactului de la Varsovia care nu va oferi ajutor armat Uniunii Sovietice, dar va condamna energic, oficial, actiunea initiata de "fratele comunist". Efectul imediat va fi cresterea credibilitatii sale pe plan intern si curtarea lui de catre liderii occidentali:


1968 - vizita la Bucuresti a presedintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle;
1969 - presedintele american Richard Nixon vine in Romania;
1970 - Ceausescu este primit la Washington; au urmat apoi alte vizite in toate colturile lumii.





Cultul personalitatii sub masca "revolutiei culturale"
Vizitele din China si Coreea de Nord, din 1971, vor marca pentru romani inceputul cosmarului. Uimit si indragostit de rezultatele "revolutiei culturale" de aici, la intoarcerea in tara, va formula principiile unei minirevolutii culturale, ce avea ca scop crearea unui puternic cult al personalitatii. Era inceputul megalomaniei sale crescande.


Aceeasi megalomanie l-a impins la ceea ce s-a numit sistematizarea satelor si oraselor, inceputa in anul '80. Aceasta initiativa a insemnat distrugerea locuintelor, a bisericilor si monumentelor istorice si inlocuirea lor cu blocuri.

Obsesia cu datoria externa
Din dorinta de a plati datoria externa a Romaniei, in paralel cu sistematizarea, Ceausescu a introdus "ratiile" lunare la principalele alimente. Aceste ratii vor fi constant reduse. La sfarsitul anilor 80, in unele zone ale tarii, ratia personala lunara ajunsese la: 1 kg de zahar, 1 kg de faina, 500 gr margarina, cinci oua. Pentru aceste ratii se formau cozi imense, aprovizionarea magazinelor fiind deficitara.




De ce Revolutia noastra a fost ultima?
In 1985 a venit la conducerea Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov, un adept al reformei. Ca urmare a pozitiei sale, statele din cadrul Tratatului de la Varsovia se pregatesc pentru o viata politica democratica. Comunismul se prabuseste in 1989:
in Ungaria este acceptata ideea pluritatii politice;
ii Polonia, liderii Solidaritatii preiau puterea;
in Cehoslovacia este abolit rolul conducator al partidului comunist;
in Bulgaria, conducerea partidului este preluata de o factiune reformista;
in China, incercarea studentilor din Piata Tien-An-Men are ca rezultat o groaznica reprimare, care socheaza Occidentul;
in Germania rasariteana este daramat zidul Berlinului;
la inceputul lui decembrie, presedintii Uniunii Sovietice si Statelor Unite ale Americii se intalnesc la Malta, ceea ce va pune capat "razboiului rece".



Nicolae Ceausescu, insa, nu parea dispus sa renunte la putere. La Congresul al XIV-lea al PCR, din noiembrie 1989 este ales din nou in fruntea partidului, in urma unei mascarade cu care romanii erau deja obisnuiti. In toata tara focul mocnea. Indeosebi in vestul Romaniei, unde puteau fi urmarite posturile de televiziune iugoslave si maghiare, precum si postul de radio Europa Libera, romanii aflasera despre transformarile prin care trecea sud-estul Europei. Si totul a inceput la Timisoara...

Alte informatii despre Nicolae Ceausescu:

Ceausescu a avut 3 copii: un fiu, Valentin Ceausescu (n. 1948), infiat, specialist in fizica si care nu a detinut functii politice, o fiica, Zoia Ceausescu ( n. 1 martie 1949; d. 20 noiembrie 2006) si un fiu mai tinar, Nicu Ceausescu ( n. 1 septembrie 1951; d. 25 septembrie 1996), care s-a implicat direct in politica.
Salariul oficial al lui Ceausescu era de 18000 lei (aproximativ 1200 dolari la cursul oficial de schimb din 1989, avand o medie de 14,92 lei, echivalent al salariului mediu din SUA in acea perioada). Din aceasta suma, Ceausescu depunea 5000 lei la CEC in fiecare luna, in contul copiilor sai. Au existat zvonuri ca detinea conturi secrete in stranaitate dar urma acestora nu a putut fi descoperita.
Garda personala a lui Ceausescu consta in numai 40 de membri, responsabili pentru protectia intregii sale familii, precum si a locuintelor acestora[necesita citare]. Seful garzii, colonelul Dumitru Burlan, afirma ca intreaga garda era dotata cu numai doua arme automate (dotare insuficienta pentru o aparare serioasa). Colonelul Burlan sustine ca Ceausescu se credea iubit de popor si nu simtea nevoia protectiei. De fapt pe Ceausescu il apara tot regimul sau si intreaga Securitate si nu avea nevoie de o garda de corp prea puternica.